Retrospectivă: România în 2016

Anul 2016 a fost unul destul de agitat. S-au întâmplat multe, am avut şi alegeri şi pe ultima sută de metri vom avea şi un nou Guvern.

În urma tragediei din toamna anului trecut, din clubul bucureştean Colectiv (în care şi-au pierdut viaţa 64 de tineri şi alţi 186 au fost răniţi), oamenii au ieşit în stradă şi au cerut o schimbare. Guvernul condus de Victor Ponta a căzut.

Strada a cerut un executiv format din tehnocraţi, oameni pricepuţi şi cu realizări profesionale de neconstat, care să conducă ţara în 2016, în vreme ce partidele se remaniază, aduc oameni noi şi scapă de cei cu probleme (în special de cei condamnaţi penal).

Premier a fost numit Dacian Cioloş, fost comisar european. Formarea unui Guvern în care oamenii să aibă încredere s-a dovedit destul de dificilă. Cioloş a schimbat mai mulţi miniştri, fie în urma unor dezvăluiri făcute de presă la puţin timp după numirea lor, fie după ce la jumătatea mandatului activitatea lor s-a dovedit nesatisfăcătoare.

Datele macroeconomice, cifre care îşi propun să ofere o imagine de ansamblu, arată că românii au dus-o ceva mai bine în 2016.

PIB-ul a avansat în cel mai alert ritm din Europa.

Principalul motor al creşterii a fost consumul. Majorarea salariului minim pe economie, creşterile de salarii din sectorul public, dar şi scăderea unor taxe (cele mai importante, reducerea TVA la alimente la 9% şi reducerea cotei generale de TVA la 20%) au însemnat bani în plus în buzunarele multora.

Analiştii au avertizat însă că România are nevoie de investiţii pentru a se dezvolta, nu doar de consum. La capitolul acesta am stat cam prost. Datele Ministerului Finanţelor Publice arată că în 2016 au intrat foarte puţine fonduri europene în ţară, dar şi că banii de investiţii de la bugetul de stat nu prea au fost cheltuiţi.

Un alt lucru care ne-a dat bătăi la cap în 2016 au fost alegerile locale şi cele parlamentare. În iunie, când au fost aleşi reprezentanţii administraţiilor din teritoriu (primarii şi consilierii judeţeni), prezenţa la vot a fost de aproape 50%. Cele mai câştigate partide au fost PSD, PNL, ALDE şi UDMR.

Gabriela Firea (PSD) a devenit noul primar general al Capitalei. În decembrie, românii au fost chemaţi din nou la urne. De data asta, pentru a-şi alege noul Parlament. Faţă de alegerile din toamnă, la scrutinul din iarnă au fost două surprize: în primul rând, scorul foarte mic obţinut de PNL (aproape jumătate faţă de câştigătorul PSD), iar în al doilea rând scorul foarte bun obţinut de USR, partid format de Nicuşor Dan la începutul anului. USR, formaţiune care a reunit oameni ce până acum nu s-au implicat politic, a reuşit să obţină 17 mandate de deputaţi şi senatori.

Marea provocare care mai rămâne este formarea viitorului Guvern şi mai ales, bugetul pe 2017.

Multe dintre iniţiativele fostului Parlament au fost catalogate drept populiste, menite exclusiv câştigării de voturi din partea electoratorului.

Reducerile de taxe şi impozite, dar şi majorările de salarii din administraţia publică, sănătate şi educaţie pun presiune pe încasările şi cheltuielile bugetului de stat.

Deficitul bugetului de pensii, respectiv diferenţa dintre contribuţiile angajaţilor şi pensiile sau ajutoarele sociale plătite, a atins un nivel record în 2016.

Avem tot mai puţini angajaţi raportat la numărul de pensionari.

De altfel, România a intrat pentru prima dată în istorie în top cinci al statelor din Europa în funcţie de numărul de cetăţeni care trăiesc peste hotare. Pe primul loc este Marea Britanie, cu 4,9 milioane, pe doi, Polonia, cu 4,5 milioane, pe trei Germania (5 milioane), iar pe patru România, cu 3,5 milioane. Cei mai mulţi români plecaţi din ţară sunt tineri (30-45 de ani). Majoritatea au o meserie, astfel încât golul lăsat în acasă nu este doar demografic, ci şi de productivitate, arată datele oficiale.

Nici sistemul bancar nu a dus-o prea bine în anul electoral 2016. Relaţia cu clienţii nu s-a îmbunătăţit prea mult, cu toate că dobânzile foarte mici şi salariile majorate au determinat mai mulţi români să îşi ia un credit.

Dacă în anii trecuţi, clienţii şi-au cerut drepturile în instanţă şi au cerut eliminarea clauzelor abuzive din contracte, în 2016 parlamentarii au încercat să vină cumva în sprijinul celor care nu mai reuşeau să îşi plătească ratele.

Prima lege care ar fi trebuit să ajute a fost darea în plată – renunţarea la imobilul sau terenul ipotecat în schimbul stingerii datoriei. Băncile nu prea au fost de acord cu acest proiect.

Banca Naţională a României a cerut ca în textul legii să se introducă nişte condiţii ca aceasta să fie aplicabilă doar celor care chiar au probleme, nu şi celor care vor doar să scape de rate prin renunţarea la casa sau apartamentul cumpărat. Până la urmă, probabil şi din cauză că am avut două runde de alegeri, legea a trecut de Parlament. De frică să nu ajungă agenţii imobiliare, băncile au majorat avansurile la creditele ipotecare.

După câteva luni şi-au dat seama că nimeni nu se mai încadrează în noile condiţii şi au ajustat puţin ofertele. Chiar şi aşa, mulţi care ar fi vrut să îşi facă un credit în această perioadă au avut de suferit.

Circa 5.000 de oameni au apelat la darea în plată, potrivit datelor BNR, majoritatea solicitărilor fiind contestate de bănci în instanţă. Până la urmă, legea a ajuns la Curtea Constituţională care a operat deja nişte modificări, iar în curând ar urma să apară varianta finală. O altă lege care a pus gaz pe foc în conflictul dintre bănci şi clienţi a fost cea a conversiei creditelor din franci elveţieni în lei, la curs istoric, adică la cursul din data la care a fost semnat contractul. Şi legea asta a trecut de Parlament fără probleme, în ciuda opoziţiei sistemului bancar, dar a fost contestată de Guvern la Curtea Constituţională, de unde va ieşi, cel mai probabil, cu nişte modificări.

Cam astea au fost cele mai importante ştiri economice din România.

Desigur, am stat cu toţii cu ochii pe votul din UK, iar teama Brexitului continuă să fie discutată de analiştii din ţară, ieşirea Marii Britanii din UE fiind ceva ce ne afectează pe toţi.